YabbMusic.Ro Te energizeaza cu cea mai buna muzica
Ziua Pacalelilor, pseudonimul dat zilei de 1 aprilie, este renumita pentru farsele si pacalelile pe care si le fac prietenii intre ei. Chiar daca sarbatoarea dateaza inca din Evul Mediu, aceste obiceiuri s-au pastrat si in zilele noastre, iar artistii HTag PR nu au scapat fara a fi pacaliti, dar au avut grija sa faca si ei, la randul lor, farse celor apropiati.
Liviu Teodorescu a tras o mare sperietura, cand unul dintre prietenii lui s-a gandit sa-i mute masina de la locul ei: “Eram la cumparaturi cu niste prieteni si la un moment dat unul din ei imi zice ca si-a lasat portofelul la mine in masina. Inocentul de mine i-a dat cheia sa isi ia omul portofelul. La iesire, in parcare, au zis ca raman ei cu carucioarele la intrarea in magazin, ca sa vin eu cu masina, sa punem cumparaturile. Dupa ce m-am invartit prin parcare vreo jumatate de ora, cu gandul ca poate sunt eu imprastiat si am uitat unde am parcat, am vrut sa sun la politie, dar baietii au tot insistat sa o mai cautam. La un moment dat, m-am prins. Prietenul asta bun al meu mutase masina pe alt loc. Ba mai mult, complotasera toti! Mi-am luat-o frumos, nimic de zis, ba chiar m-am hotarat sa fac si eu farsa asta altora.”
Shift are ce povesti, mai ales ca cea mai mare farsa a primit-o din partea unui vecin, care l-a pacalit la varsta copilariei: “Cand eram pustan, prin clasa a III-a, mi-a zis un vecin ca in spatele curtii la bunica mea este o comoara. Credul, l-am luat cu mine pe cel mai bun prieten si ne-am apucat sa sapam, cu spor chiar )) Am sapat vreun metru adancime si n-am dat de nicio comoara. Cand si-a dat seama ca noi sapam de zor si deja se citea dezamagirea pe fetele noastre, a venit si ne-a spus ca e o gluma. Cred ca a vrut sa ne invete care-i treaba cu munca pamantului.”
Lariss a povestit cu zambetul pe buze o pacaleala pe care a pus-o la cale la varsta de 17 ani, nu oricui, ci unui vames: “Cantam in corul bisericii. Eu si colegii mei eram bunicei si aveam concerte prin multe locuri, inclusiv in afara tarii. Tin minte ca ne pregateam de vreo luna pentru cateva evenimente pe care trebuia sa le sustinem in Olanda. Pentru a putea pleca, aveam nevoie de procura de la mama mea pentru ca eram minora, insa, emotionata si in graba impachetarii, am uitat-o acasa. Mi-am dat seama dar abia pe drum, nu mai era cale de intoarcere, asa ca mi-am propus sa-mi incerc norocul. M-am machiat pentru prima data sa par putin mai matura… si i-am asteptat pe vamesi sa ne controleze. Aveam in cap ca trebuie sa joc teatru. A venit in cele din urma si vamesul, care a vazut in buletin ca nu-s majora, mi-a cerut procura, iar eu mi-am intrat in rol: “Imediat, stati putin ca n-o gasesc”. Caut ce caut, ma fac ca nu o gasesc, ma prefac ca o sun pe mama si ii propun sa vorbeasca cu vamesul la telefon. Imi tremurau genunchii de emotie si inima imi batea tare, mai aveam un pic si plangeam. Vamesului i s-a facut mila, dar tot m-a certat: “Nu vorbesc cu nimeni. Sa fie ultima data cand se intampla asa ceva!”. M-a lasat intr-un final sa trec”.
Septimiu, solistul trupei The dAdA, a fost pacalit chiar de mama lui, care i-a pregatit o farsa de 1 aprilie mai din timp: “Intr-o dimineata primesc un telefon de la maica-mea in care ma intreaba ce mai fac si cum imi mai este, dupa care imi spune ca ar vrea sa ma vada, ca ea e la sora mea acasa si ca ma asteapta sa bem cafeaua impreuna. Nu imi venea sa cred ca a ajuns in Bucuresti si nu m-a anuntat nimeni. Dupa care ma imbrac, ies din casa, insa am avut o presimtire ca ceva nu e in regula. Am sunat-o pe sor-mea cu gandul sa ma iau de ea ca nu m-a anuntat si pe mine ca a venit mama in Bucuresti. Bineinteles ca a inceput sa rada in hohote. Era si ea complice la farsa mamei, care de fapt era acasa, la Humulesti”.
Sebastian Muntean, vocalistul trupei Roads, isi aduce aminte o intamplare din copilarie in care, cu siguranta, toate persoanele cu frati se vor regasi: “Cand eram copii, eu si fratele meu imparteam acelasi computer, era bataie (la propriu) pe cine se joaca la calculator. Astfel, intr-o zi, ma certasem cu fratele meu, Maximilian, pe aceasta tema. Dupa ce l-am sacait destul timp, a cedat nervos si mi-a dat o palma. Moment in care am iesit din camera. M-am dus direct spre trusa de machiaj a mamei. Am gasit culoarea potrivita si m-am invinetit bine de tot la ochi. Apoi m-am intors langa el, m-am asezat cu fata la calculator in stanga lui si am asteptat sa observe. Cand m-a vazut vinetiu, a facut ochii mari si am simtit cum i se opreste respiratia pentru o secunda. Evident nu se gandea la mine, ci la bataia pe care urma sa si-o ia de la tata:)) Nici pana acum nu m-a iertat:))”.
Andrei Stefanescu de la Alb Negru a patit-o si el, a fost pacalit si a si facut farse prietenilor: “Cand aveam 13-14 ani si uitasem de ziua de 1 aprilie, unul dintre prietenii mei din copilarie a sunat la usa, spunandu-mi ca a luat foc blocul la parter:))) L-am crezut, evident. Dar si eu am facut farse, imi amintesc de una in mod special, cand i-am spus unui prieten ca sunt la spital si el s-a dus acolo sa ma viziteze ”
De cealalta parte, Kamara a patit-o si el rau de tot, dupa cum povesteste: “Cea mai tare farsa mi-a fost facuta de catre cei de la emisiunea „Noaptea Erorilor”. In acea farsa, eram invitat sa particip la un casting pentru un film al lui Pedro Almodovar, pe care eu il admir. Am trecut prin fel si fel de probe, de la dans rumba in chiloti, la o paruiala cu o actrita , pana la mers pe picioroange. Nu am banuit nimic si am gustat farsa din plin :))))”
Adriana Rusu s-a dus cu gandul tot la copilarie, cand fratele ei mai mic a vrut sa-i faca o farsa: “Imi amintesc ca pe la 10 ani, eu aveam bicicleta, iar fratele meu mai mic, o tricicleta. Invidios pe bicicleta mea, a luat-o sa o ascunda, numai ca eu l-am vazut si am aruncat cu el dupa o piatra, cam mare ce-i drept. Lovitura a fost atat de puternica, incat fratele meu a ajuns la spital, cu capul spart. Daca lui nu i-a iesit farsa, eu l-am lasat cu semn in frunte pentru totdeauna :D”.
